In aceasta imagine dramatica se distinge silueta lui Saturn la data de 13.02.2010 si este transmisa de nava Cassini. Saturn eclipseaza Soarele, a carui lumina razbate doar prin partea superioara a atmosferei gigantului reflectandu-se pe planul superior al inelelor.
In Evul Mediu Saturn era cunoscut ca fiind zeul agriculturii, justitiei si dreptatii. Ceea ce face insa interesanta povestea mitologica a lui Saturn este Theogonia lui Hesiod (700 iH), in care poetul grec isi exprima viziunea mitologica despre creearea Universului si nasterea lui Zeus. Aici Saturn este fiul lui Caelus (echivalentul roman al lui Uranus), cerul si Terra (echivalentul roman pentru Gaia), pamantul.
Dorind sa isi depaseasca tatal cu orice pret, pentru care in decursul timpului cultivase o puternica ura, Saturn si-a ucis tatal prin castrare cu o secera. Din sangele astfel scurs s-a nascut o generatie de monstri numita "cei care merg in intuneric" si se credea ca au serpi in loc de par si ca plang cu sange. Astfel Saturn devine stapanul universului alaturi de sora sa, Ops, care i-a devenit si sotie. Lui Saturn insa i s-a prezis ca intr-o buna zi va fi invins si el de catre unul din fiii sai, iar pentru a preveni aceasta, isi devora fiecare copil imediat cum se nastea.
Rubens - Saturn devorandu-si fiul
Ops (echivalenta pentru Rheea) a decis insa ca pe cel de al saselea fiu al lor - Jupiter sa il ascunda in insula Creta. A invelit un bolovan in haine de copil si i l-a oferit lui Saturn, care nu a realizat inselaciunea si a devorat piatra crezand ca este copilul. Cand Jupiter a crescut a devenit purtatorul de cupe al tatalui sau. Cu ajutorul lui Gaia (bunica sa), Jupiter i-a dat tatalui sau o potiune prin care acesta i-a scuipat inapoi pe toti cei cinci fii ai sai pe care ii inghitise: Vesta, Ceres, Juno, Pluto si Neptun.
Atunci a inceput un razboi titanic ce aproape a distrus Universul, in care Jupiter alaturi de monstrul cu sapte capete si de titanul Prometeu invinge ajungand stapanul suprem al Olimpului. Saturn si fratii sai au fost inchisi intr-o regiune intunecata la capatul Pamantului numita Tartarus.
Cu un asemenea trecut Saturn ca si personaj mitologic imbraca hainele faptelor sale aparand in mintea poetilor caracterizat ca fiind malefic, crud, rasturnator al ordinii Universului infruntand si sfidand divinitatea.
Ca fapt divers se stie ca planetele dau nume zilelor din saptamana. Astfel, Saturn, cea de a sasea zi da numele zilei de sambata (Saturday), fiind chiar inainte de ziua Soarelui (Sunday).
In mod ciudat imaginea a fost luata in data de 13.02.2010, intr-o zi de sambata :)
Banda emisferei sudice a gigantului sistemului solar dispare in mod misterios. Cunoscuta ca si SEB (South Equatorial Belt), banda formata din nori maronii este de latimea diametrului Pamantului si are lungimea de douazeci de ori cat acesta.
“In orice tip de telescop si chiar si printr-un binoclu de dimensiuni mai mari nota distinctiva a lui Jupiter consta in prezenta a doua benzi ecuatoriale contrastante”, spune astronomul amator Anthony Wesley din Australia. “Fiind copil imi amintesc cum le observam prin micul meu telescop refractor din gradina casei si erau foarte clare. Acum insa Jupiter privit printr-un telescop va aparea precum o planeta cu o singura banda – o priveliste foarte stranie”, remarca astronomul.
Wesley se numara printer observatorii veterani al gigantului si este cunoscut pentru descoperirea sa conform careia o cometa loveste planeta in 2009. Imi amintesc ca evenimentul avusese loc cu cateva saptamani inainte de a merge in muntii Vladeasa cu colegii mei astronomi si ca incercam cu telescoapele pe care le aveam sa observam pata aproape insesizabila aparuta in urma impactului. Astept cu nerabdare cerul senin pentru a vedea noua imagine a lui Jupiter care a inceput sa treaca prin acest stadiu de schimbare inca de pe la sfarsitul anului trecut, cand banda sudica incepea sa fie tot mai stearsa.
Wesley este de parere ca SEB nu a disparut propriu-zis ci se ascunde sub anumiti nori mai inalti.
“Este posibila formarea norilor Cirrus de amoniac care sa ascunda vederii banda sudica”. Pe Pamant norii Cirrus se formeaza doar la altitudini mari – intre 6000 si 8000 de metri, sunt albi si se compun din cristale de geata. Pe Jupiter se formeaza acelasi tip de nori, insa din cristale de amoniac (NH3), nu de apa (H2O).
“Ce ar putea sa cauzeze o asemenea eruptie de amoniac?” Wesley banuieste ca schimbarile din vantul global ar fi putut ridica materie bogata in amoniac in inaltimile inghetate ale SEB, pregatind un mediu favorabil formarii norilor inghetati de mare altitudine. “Mi-ar placea enorm sa pot trimite o sonda pana acolo pentru a afla ce se intampla” declara fascinat astronomul.
Intr-adevar atmosfera lui Jupiter este un loc misterios si explorarea ei ar putea oferi raspunsuri multor intrebari. Nimeni nu stie de exemplu de ce Marea Pata Rosie este rosie – sau ce anume sustine acea furtuna violenta de atatia ani. De asemenea, nicio teorie nu explica de ce benzile ecuatoriale gemene sunt de culoare maronie sau de ce disparitia uneia nu implica si disparitia celeilalte.
Aceasta nu este prima data cand se semnaleaza disparitia benzii. "SEB dispare la intervale neregulate cele mai recente momente fiind intre 1973-75, 1989-90, 1993, 2007, 2010”, spune John Rogers, director la British Astronomical Association's Jupiter Section. “Disparitia din 2007 a fost urmata de o revenire rapida, insa in alti ani SEB a fost mai mult absent decat prezent”, declara cercetatorul.
Revenirea benzii poate fi dramatica.
“Abia asteptam izbucnirea spectaculoasa a furtunilor si vartejurilor cand incepe procesul de revenire a benzii”, spune Rogers si continua, “Intotdeauna incepe dintr-un singur punct, de unde o furtuna se extinde rapid in jurul planetei, deseori acest eveniment devinind spectaculos chiar si pentru un astronom amator detinator de un telescop de dimensiuni medii. Cu toate acestea nu putem prezice cand sau unde va incepe aceasta. Bazandu-ne pe momente precedente putem spune ca poate fi oricand in urmatorii doi ani. Speram ca se va intampla candva in lunile urmatoare, astfel ca toata lumea sa poata observa evenimentul.”
“Eu voi observa de fiecare data cand voi avea ocazia”, declara Wesley. “Revenirea va fi mai degraba una brusca decat dramatica, cu grupuri de furtuni aparute doar in decursul unei saptamani care vor inconjura planeta”.
Oricine poate fi primul care sa observe revenirea SEB.
Jupiter straluceste acum pe cerul estic inainte de rasarit. harta cerului acum Indreptati-va telescoapele spre “steaua diminetii”... Sunteti siguri ca acela este Jupiter? Vanatoare placuta! :)
Chiar daca doar in ultimii ani astronomia din Romania a avut parte de o popularizare mai intensa datorita diverselor programe internationale, sau a evolutiei si accesibiliatii tehnologiei, ea are o evolutie care se intinde pe mai multe decenii.
Comuna Zadareni aflata la aproximativ 9 km de Arad si la 43 km de Timisoara, adaposteste o lunga istorie scrisa de activitatile mai multori astronomi amatori si profesionisti din Romania, precum Nicolae Reinholz, prietenul sau Gavril Beches din Timisoara, Adrian Stanescu, Mircea Pteancu si multi altii.
Gavril Beches din Timisoara este cel care a slefuit pentru telescoapele construite de Nicu Reinholz oglinzi cu diametre de 30, 24 si 16 cm. Intre cei doi se naste astfel o relatie lunga de colaborare si de prietenie.
Primul telescop adaptat pentru astrofotografie directa isi va gasi locul la primul observator astronomic particular din Romania, construit in 1984 de Nicu Reinholz la Zadareni-Arad. Acest instrument Newton D=140mm F/10 pe montura ecuatoriala de tip german este de asemenea realizat de astronomul Nicolae Reinholz.
Actiunile tinerilor astronomi sunt departe de a se finaliza la acest nivel. In 1987 Adrian Stanescu coordoneaza turnarea discului pentru telescopul de 300 de mm, realizarea cupolei din fibra de sticla pe sarpanta metalica si a monturii ecuatoriale in furca, Gavril Beches contribuind la turnarea fundatiei si inceperea construirii zidului circular.
In acest moment observatorul din lunca Muresului de la Zadareni capata tot mai mult contur fiind dotat cu un telescop Newton D=300mm, F/7 in montura ecuatoriala in furca, un telescop Newton D=140mm, F/10 in montura ecuatoriala de tip german, ambele construite pentru observatii vizuale si foto, precum si o si luneta Kepler D=60mm F=1330 mm.
In cadrul observatorului, Nicu Reinholz realizeaza fotografii solare cu telescopul D=40 prin filtru de sudura. Impreuna cu Mircea Pteancu si Adrian Stanescu observa eclipsa de Soare din 30 mai 1984, pasajul planetei Mercur prin fata discului solar din 13 noiembrie 1986.
In 1990 ,,Simpozionul National al Astronomilor Amatori'' Arad, Editia II-a este organizat la Zadareni si participa Csipak Tiberiu (Arad), Valentin Grigore (Targoviste), Hofer Gratian (Oradea), Dan Vidican (Bucuresti), Beches Gavril (Timisoara), Reinholz Nicolae (Arad-Zadareni), Pintea Anton (Vaslui), Smarandoiu Marius (Tg. Jiu), Virgil V. Scurtu (Iasi), Ovidiu Vaduvescu (Craiova), Csillag Attila (Arad), Dragan Doru (Timisoara), Sasu Nicolae (Arad), Jinca Marcel (Tg. Jiu), Mircea Pteancu (Arad). Instrumentele utilizate fiind un telescop Newton RFT D=240mm F/3,9, un telescop Newton D=140mm F/10 si un telescop Newton D=72mm, toate ale lui Nicu Reinholz. Tot atunci este marcata aparitia primului telescop Dobson romanesc cu D=160mm F/9,2 al lui Mircea Pteancu. Oglinda principala a fost slefuita de Beches Gavril la o precizie de lambda/16. Telescopul este armat cu un ocular Kellner f= 20mm, de provenienta militara, si cu un cautator acromatic 5x35mm.
Ultima data cand observatorul din Zadareni este gazda unei intalniri oficiale la care participa astronomi precum Nicu Reinholz (Zadareni), Costel Opriseanu (Bucuresti), Bathory Stefan (Arad), Mircea Pteancu (Arad), Balint Csaba (Odorheiu Secuiesc), Nicu Reinholz (Zadareni), Valentin Grigore (Targoviste), Adrian Sava (Bucuresti), Livia Viris Avramut si Petrica Avramut (Arad), Gheorghe Vass (Bucuresti), Eveline Bogosel (Bucuresti), Marian Lacatus (Buzau) este “Simpozionul National al Astronomilor Amatori” ,editia III-a desfasurat in 3-4 August 1991. Scopul principal al Simpozionului, formarea Societatii Astronomice Romane, nu a fost atins, in schimb s-a format Fundatia Astronomica Romana.
In tot acest timp, la Zadareni, Nicu Reinholz a facut observatii astronomice care au facut inconjurul lumii prin Presedintele Astronomilor si Suprafetelor Planetare din Paris care ii facea publice observatiile in toata lumea. Prin telescopul sau Nicu Reinholz a observat planete, galaxii, nebuloase, roiuri stelare, comete, aparitia unei eruptii pe Saturn sau disparitia unei benzi de pe planeta Jupiter. A descoperit chiar si o cometa, fiind astfel al doilea roman ce a reusit o asemenea performanta, dupa Victor Damaica in timpul celui de al doilea Razboi Mondial. Cu toate acestea cometa nu ii poarta numele deoarece la Revolutia de la 1989 scrisoarea in care acesta isi facea cunoscuta descoperirea s-a pierdut si cometa a fost (re)descoperita de altcineva care acum ii poarta numele : Cernis-Kiuchi Nakamura. Momentul neplacut este depasit de astronomul banatean Nicu Reinholz dar ambitiile sale nu se opresc aici, construirea unui observator astronomic popular la Zadareni, fiind de acum obiectivul principal.
Aceasta locatie este una cu traditie in astronomia romaneasca si este inca una din rarele locatii din Romania necontaminate de poluarea luminoasa, unde inca se mai pastreaza un cer suficient de negru pentru a face posibila realizarea de observatii astronomice veritabile.
Aflata la mai putin de 10 km de Arad, zona este usor accesibila, suficient de departe pentru a se reduce poluarea luminoasa, reprezentand astfel raportul optim intre distanta si calitatea cerului. Dupa cum se vede in imaginile de mai jos ale poluarii luminoase, cerul din comuna Zadareni este comparabil (daca nu chiar mai bun) decat cel de la Feleac din jud. Cluj.
Daca am avea timp sa depanam amintirile astronomilor banateni, cu siguranta am fi captivati de povestile, ambitiile si realizarile acestora. Sa speram cu totii la cat mai multe evenimente astronomice, momente in care vocile care conteaza se vor face mult mai bine auzite.
Inchid aceasta scurta incursiune, cu o impresie pozitiva. Nu-mi ramane decat sa cred ca la Zadareni, nimic din ceea ce s-a inceput nu este si nu va fi in zadar.
Cer senin si zile insorite!
Fotografii si note ale evenimentelor si personalitatilor mentionate in articol se gasesc in acest istoric in imagini.
Un "altfel" de documentar cu iz propagandistic realizat de General Electric ca urmare a cosmarului de la Hiroshima, moment in care multe corporatii au inceput sa realizeze filme educative precum acestea in care energia atomica trebuia sa para prietenoasa...
Rubens - Saturn devorandu-si fiul
