Pagini

duminică, 4 august 2013

Salvare pui de vrabie

In urma cu ceva timp am gasit un pui de vrabie care cazuse din cuib si am decis ca imi iau raspunderea sa o salvez. A inceput un lung sir de cautari pe internet, de citit de forumuri. Sperantele erau cand la cel mai inalt nivel, cand in cadere libera, in functie de experientele fiecaruia.

Pentru ca eu am reusit in acest demers, doresc sa impartasesc prin acest post informatiile adunate din sursele de pe internet completate cu experienta mea.

Bineinteles, ca cel mai important este sa consultati un veterinar. Va doresc mult succes si daca cineva din Timisoara gaseste vreunul care sa se ofere sa consulte puiul de vrabie, il rog insistent sa ma anunte si pe mine, pentru ca eu la doi sai trei la care am sunat (si i-am ales pe cei cu cele mai multe recomandari), nu am reusit sa obtin alta informatie decat ca pot sa ii dau tarate de grau si de ovaz, si viermisori de perscuit (cucatzi, a fost mai precis termenul folosit). Niciunul nu a acceptat sa consulte pasarea, motivand ca nu se studiaza la facultatea de medicina veterinara asa ceva si ca pur si simplu nu au cunostintele necesare.

Asadar, dupa o ploaie in urma careia temperaturile au scazut la 16-17 grade in timpul zilei am gasit un pui de vrabuita care statea gemuita langa un gard. Prima data m-am uitat in sus si am incercat sa caut cu privirea cuibul din care cazuse, in speranta ca as putea sa o reasez. Era prea sus.

Am dus-o acasa tinando-o atent intre palme. I s-a confectionat o colivie "artizanala" astfel: o plasa din plastic pentru gradinarit (genul acela cum se gaseste in magazinele de bricolaj la sectiunea gradinarit) a fost taiata, iar capetele prinse cu coliere au format un cilindru de acelasi diametru cu al unei tavi de metal cu marginile mai inalte (cum au chelnerii care servesc in restaurante). Dupa ce am asezat cilindrul in tava, deasupra am asezat un grilaj din inox (pe care nu mai stiu de unde il am, mai improvizati si voi :) Grilajul de deasupra trebuie sa fie mobil, pentru ca pe acolo veti scoate puiul de pasare si ii veti curata "locuinta" temporara.

Mai jos cateva poze care poate va ajuta sa va formati o idee despre colivie, nu am fost "pe faza" sa o fotografiez mai bine..






Am pus un prosop la baza si am asezat pasarea inauntru, am pus grilajul peste si am asezat o carte deasupra ca sa ma asigur ca vrabiuta nu il va impinge deoparte pentru a evada. Atentie, inainte de a aseza pasarea inauntru trebuie sa verificati si sa va asigurati de siguranta "constructiei". De asemenea, la aproximativ 30 de cm de baza coliviei am asezat un bec de 30W care avea rolul de a incalzi cuibul. Daca aveti un bec un infrarosu, puteti sa il utilizati pe acela. Puii de pasare au nevoie de temperaturi cuprinse intre 28-34 de grade pentru a creste iar caldura ii ajute sa isi dezvolte si imunitatea (conform surselor pe care le-am gasit eu pe internet, nu sunt de specialitate). Locul in care il asezati trebuie sa fie feriti de curentii de aer iar temperatura din imprejurimi trebuie sa ramana constanta.

Cea mai dificila parte este insa cea cu alimentatia. Aici este foarte importanta varsta pasarii pentru ca unii nu stiu sa bea si sa manance singuri iar atunci lucrurile se complica putin. Am estimat varsta puiului la ~12-14 zile, dupa ce am navigat prin pozele de pe site-ul acesta unde este prezentata evolutia spre maturitate a unui pui de vrabie cu poze aferente pentru fiecare zi.

Apa nu stia sa bea singur, sau era prea speriat la momentul respectiv; i-am pus tarate de grau si de ovaz, nimic... Apoi pe masura ce ma documentam pe internet i-am dat urmatoarele: galbenus de ou fiert tare luat firimuturi cu penseta. La inceput nu vroia sa manance din penseta. Atunci l-am scos din colivie si am fortat usor ciocul pentru a-i introduce mancarea. Nu e treaba usoara: trebuie sa fii foarte atent sa nu ranesti pasarea. Un truc pentru a o face sa deschida singura ciocul este sa ii picurati cu o pipeta (se gasesc in orice farmacii, sunt ieftine) putina apa pe colturile de la cioc, poate aveti noroc si il deschide singura. La mine nu a mers, si a trebuit sa ne chinuim doua persoane ca sa ii deschidem ciocul in primele dati. Atentie sa nu o inecati punandu-i prea multa apa sau hrana in cioc. Impreuna cu galbenusul de ou i-am mai dat si branza proaspata de vaca, tot asa cu penseta. Sedintele de hranit se repetau dupa ora 18 cam din 40 in 40 de min, uneori si mai mult de o ora, in functie de cat manca. Ultima masa o primea la 11 seara, urmatoarea la 7 dimineata, pe la 8 fara 5 si pe la 8:30. Apoi plecam la birou, ma intorceam pe la 12:30 cand o hraneam. Urmatoarea masa urma sa fie pe la 18:30 cand ciclul se relua. Seara, pe la ora 11 puneam in cuib o sticla de 500 de ml cu apa la 40-50 de grade sub prosopul de la baza coliviei (astfel pasarea se aseza in cutele de la prosop in apropiere de sursa de caldura), puneam o panza neagra peste colivie si lasam becul aprins pana ne pregateam si noi de somn, apoi il stingeam iar dimineata pe la 7 dadeam la o parte materialul si incepeam sa o hranim. In prima zi nu am avut cine stie ce succes galbenus fiert si branza de vaca asa ca pe dupa-masa i-am cumparat viermisori care se folosesc la perscuit; se gasesc in unele piete si la magazine de gen vanatorul si perscarul. Aceasta a fost schimbarea majora care cred ca a salvat-o de fapt. Viermisorii ii luam cu penseta, taiam capul cu un cutit / cutter (da, stiu!...) apoi luam viermisorul si printre gratii i-l intrindeam la vrabiuta. Surpriza: pasarea s-a apropiat, l-a zmuls din penseta si la mancat cu pofta. Sincer, habar nu am de ce trebuie taiat capul; desi poate spun o prostie, ma gandeam ca poate din moment ce nu ii mesteca, s-ar putea sa se mai miste dupa inghitire si sa provoace neplaceri pasarii. In sesiunile de hranire ii dadeam cam 10-15 viermisori, iar la amiaz la ora 12:30 ii dadeam cam 20-25. In paralel ii mai lasam in tavita agatata de interiorul coliviei si firimituri de galbenus de ou, branza de vaci, peste care presaram coaja de ou sfaramat cu mojarul pana am obtinut o praf fin (are calciu si minerale). In alt vas care se agata pe interiorul coliviilor i-am pus apa.

Dupa marea descoperire cu viermisorii, nu a mai fost nevoie sa o scoatem din colivie pentru a o hrani, doar intindeam penseta printre gratii si ea venea si ciugulea de acolo, iar daca nu mai avea chef sa pape, ii puneam in tavita din colivie. La doua zile dupa ce am inceput sa ii dam viermisori a inceput sa manance si sa bea apa singura. Ce i-am mai dat de mancare, a fost un amestec de seminte cumparat de la pet shop pregatiti pentru canari. Atentie, nu ii dati mancare pentru papagali sau pentru alte pasari exotice, au un metabolism diferit fata de pasarile indigene, iar canarul este singurul pentru care gasiti mancare gata preparata si care sa se apropie cel mai mult ca si specie de vrabii. Daca vasul este prea adanc, turnati niste faina de malai, apoi semintele si peste puneti viermisorii / galbenusul fiert / branza de vaci. Astfel, va fi mai comod pentru pasare sa se hraneasca singura si le are pe toate la indemana.

Atentie, pe masura ce se hraneste si creste pasarea capata forta si va vrea tot mai mult sa evadeze. Daca aveti o cusca "artizanala", pentru a evita sa evadeze, incercati sa gasiti metode sigure de a imbunatatii siguranta coliviei. Altfel, s-ar putea sa aveti surprize cum am avut eu, si sa gasiti colivia goala si pasarea prin casa. Eu am avut mare noroc, pentru ca a evadat de multe ori impingand cartile care se aflau pe grilajul care inchidea colivia, plus ca mai am si un catel de care ma mir ca nu i-a facut niciun rau de cate ori am gasit vrabiuta libera prin casa.

Una peste alta, am tinut-o la noi o saptamana si o zi, timp in care am incercat sa nu o obisnuim prea mult cu prezenta noastra - pana la urma sunt totusi pasari salbatice si e mai sigur pentru ele sa se fereasca de oameni... Am evitat sa o scoatem din colivie pentru alte motive decat hranire sau curatarea cuibului, activitate pe care o  faceam cam o data la doua zile. Ultimele zile cat a fost la noi a fost foarte agitata, probabil se intremase si vroia sa fie eliberata :) Noi am fi eliberat-o si la 5 zile dupa ce am gasit-o dar am amanat putin pana s-a incalzit afara la ~ 25 de grade in timpul zilei si nu se mai anuntau ploi. Pentru eliberare am ales o zona unde sa nu circule prea multe masini si oameni, sa fie si alte vrabii, multi copaci, apa in apropiere (asta e foarte important!). Noi stam in Timisoara si am ales Padurea Verde, in apropiere de Muzeul Satului, acolo sunt si casute si se poate asigura pe timp de furtuni si pe sub stresini :). Atentie cand o transportati, puneti o panza inchisa la culoare peste colivie si nu se va mai agita; evitati astfel riscul de a se rani la aripi.

A fost un sentiment greu de descris momentul in care si-a luat zborul din colivie, a tasnit spre primul copac, am reusit sa o urmaresc cum se aseaza pe o creanga, apoi si-a luat zborul si nu am mai zarit-o.

Cititnd aceasta pagina, am ajuns la concluzia ca este fetita - am numit-o Jackie Sparrow :)



Mai jos aveti niste link -uri de unde m-am inspirat eu in principal:

Cel mai util articol gasit este urmatorul: http://www.e-pets.ro/articole/cresterea-puilor-de-pasari

"In fiecare primavara se strang de pe jos de iubitorii de animale nenumarati pui de pasari si sunt dusi acasa sau la medicul veterinar.
Chiar daca unii pui par parasiti si neajutorati, numai in foarte rare cazuri ei sunt, intr-adevar abandonati. Puii, al caror penaj este deja format, ar trebui lasati in pace.
Conform Legii pentru protectia animalelor, este interzis sa fie luate acasa pasari salbatice indigene, lucru care nu ar fi deloc in folosul animalelor. Cresterea si reintegrarea in salbaticie sunt foarte costisitoare. Fiindca oamenii nu sunt in stare sa pregateasca corect puii pentru a se apara de pericole asa cum fac pasarile adulte, succesul reintegrarii lor este indoielnic.
Un iubitor de animale nu va trece nepasator pe langa o pasare care se afla in pericol. In cazul in care o pasare se afla in mijlocul unei strazi pline de pericole, trebuie dusa intr-o ascunzatoare protectoare in imediata apropiere, de exemplu o tufa. Ciripitul ei ii va atentiona pe parinti asupra noului sau amplasament. Mirosul oamenilor care se transmite prin atingerea puiului nu impiedica parintii sa-si recapete progenitura.
Pasarile salbatice vizibil bolnave, extenuate, ranite sau cu penaj lipsa ar trebui, bineinteles, luate si aparate de o moarte sigura. Aceasta protectie este insa cu folos numai cand i se poate asigura pasarii o ingrijire si o crestere competenta si posibilitatea unei reintegrari lente in salbaticie.
In cazul puilor pasarilor salbatice mici, mancatoare de graunte, se recomanda urmatoarele moduri de procedare:
- Pregatiti un cuib confortabil, spatios, cu un asternut usor de schimbat (de preferinta servete de bucatarie). Pentru a controla mai usor pasarea, se recomanda sa se pregateasca cuibul intr-o cusca mai mare. Exceptie fac puii lastunului care se intalnesc in orasele mari - ei au nevoie de o scandura acoperita cu un material moale, placut pentru a-si infige in ea unghiile picioruselor.
- Pasarile, fie ele cu penajul complet sau partial, trebuie tinute zi si noapte la caldura. O lampa reglabila cu un bec de 40 de wati (nu cu halogen), tinut la aproximativ 20 cm, da o caldura suficienta si constanta. Peretii cuibului din hartie buna conducatoare de caldura protejeaza pielea sensibila a pasarii cu un penaj incomplet si ochii de efectul direct al luminii.
- Hraniti pasarea cu o seringa de unica folosinta, fara ac si cu o penseta tocita. Daca la inceput, animalele nu deschid ciocul, veti face asta dumneavoastra cu degetele, cu precautie, fara sa le indoiti si veti picura inauntru hrana lichida. Curand, micii dumneavoastra protejati vor remarca faptul ca hrana vine numai de la dumneavoastra si vor deschide ciocul.
- Hraniti pasarea cat de des este posibil (la fiecare 15 sau 30 de minute) si numai in cantitati mici, pentru a nu se supraincarca gusa. Ultima masa puii o vor primi la ora 22 si prima in dimineata urmatoare spre ora 7. Nu trebuie hraniti in timpul noptii.
- Hrana ar trebui sa fie intotdeauna proaspat pregatita, pentru a evita dezvoltarea bacteriilor.
- Cuibul trebuie sa fie intotdeauna curat. Excrementele, care apar la marginea cuibului dupa fiecare hranire, trebuie indepartate imediat pentru a impiedica murdarirea penajului. Vasele pentru hrana, seringile si pensetele vor fi curatate cu apa fierbinte dupa fiecare folosire. Cand este necesar, asternutul trebuie reinnoit de mai multe ori pe zi si puii trebuie crescuti in curatenie.
- Nu lasati pasarile sa devina prea docile. Astfel, in libertate ele nu vor mai pastra distanta necesara pentru siguranta lor, fata de oameni. Nu toti oamenii sunt iubitori de animale, nu toti sunt bucurosi cand o pasare salbatica vine si li se aseaza pe umar.
- De indata ce puii parasesc cuibul si stau intr-o cusca din nuiele, trebuie sa le oferim graunte si apa, pentru a se hrani singuri. Va trece mai mult timp pana cand animalele se vor hrani singure, de-abia atunci hranirea cu penseta si cu seringa poate fi redua. Acum este suficient ca pasarile sa fie hranite din doua in doua ore.
- Reintegrarea in salbaticie poate fi inceputa cand pasarea se poate autohrani si isi deschide ciocul sa ciuguleasca. Asezati cusca cu usita inchisa, intr-un loc protejat pe terasa sau in gradina. Dupa cateva zile, cand pasarile s-au familiarizat cu mediul, se poate deschide usa coliviei. Cand puii parasesc colivia de bunavoie, mai lasati adapostul ca posibilitate de revenire, cateva zile. Tineti legatura pe cat posibil, cu pasarile si hranitile din cand in cand. Ele se vor obisnui, incetul cu incetul, cu libertatea, vor veni din ce in ce mai rar sa manance si in final, vor pleca.
Si puii pasarilor granivore au nevoie de multe proteine. Ei vor fi hraniti de parintii lor exclusiv cu insecte. De aceea, hranirea protejatilor dumneavoastra cu alimente bogate in albumina este foarte importanta pentru formarea sistemului osos si pentru cresterea penelor.
Pentru a impiedica dominatia unui anume aliment, trebuie sa avem grija sa asiguram o hrana variata, deci oferiti pasarilor alternativ:
- piure instant pentru sugari amestecat cu apa intr-o seringa de 1 ml
- branza de vaci
- ou fiert tare
- biftec tartar necondimentat
- mici bucatele de inima de vita
- hrana pentru canari inmuiat cu apa
- viermii morarului (oferiti numai proaspeti, taiati in bucatele mici, dar al caror cap se taie si se arunca)
- larve de furnici (nu mai mult de 3-4 pe zi)
- fructe si legume (cirese, banane, coacaze, mere, morcov ras)
- insecte (dar nu rame, deoarece ele transmit viermi ai traheei la pui)
Intre mese, animalele primesc cate o inghitiura de apa proaspata si o data pe zi un varf de cutit de amestec de minerale preparat de medicul veterinar. De indata ce pasarile ajung sa se hraneasca singure, li se ofera graunte (hrana pentru canari, pasari de padure, seminte de plante salbatice si iarba).
Lastunul si randunica nu sunt granivore - ele vor fi crescute exclusiv cu hrana de origine animala (biftec tartar, inima de vita, viermii morarului, larve de furnica, etc.). Lasati-l pe medicul veterinar sa stabileasca specia careia ii apartine puiul pe care il ocrotiti pentru a-l putea hrani corespunzator nevoilor lor.
Oricat de grea ar fi despartirea, lasati puii din nou in libertate. Nu numai ca este impotriva legii sa tineti o pasare salbatica in colivie - ci si pentru ca ea nu va fi fericita nicodata in captivitate."
Alte surse:

http://www.starlingtalk.com/house_sparrows.htm

http://www.sialis.org/hospphotos.htm

http://www.starlingtalk.com/growingup_album1.htm


Va doresc mult succes :)

joi, 18 noiembrie 2010

Constructie filtru solar

In primul rand aveti nevoie de: instrumentele din imagine, stativul de pahare Heineken din carton ;) (se poate inlocui si cu o coala de app 2-3mm de carton), o coala de app 2-3mm de carton, desigur filtrul baader si pe masura ce constructia inainteaza, vor fi introduse si alte obiecte.

Masurati diametrul exterior al obiectivului telescopului. Cu ajutorul compasului trasati un cerc cu diametrul masurat anterior. In interiorul acestuia trasati un alt cerc concentric la o distanta de cca 7mm (in functie de marimea telescopului, in acest caz au fost 7mm pentru un telescop de 90, astfel incat diametrul interior nu se suprapune deloc peste obiectiv). Cu ajutorul cutter-ului decupati cercul si repetati operatia pentru inca un cerc identic.

Veti mai avea nevoie de ace de gamalie si adeziv. Taiati folia baader la o dimensiune cu aproximativ 1 cm mai mare decat diametrul exterior al cercului. Asezati-o intre cele doua cercuri si fixati-o aplicand ace de gamalie la distante egale. Eliminati excesul de folie.

Veti mai avea nevoie de o “fasie” de carton ondulat, care se poate obtine de la orice cutie de pantofi. Fasia trebuie sa aiba exact lungimea diametrului tubului telescopului (pentru siguranta infasurati cartonul in jurul tubului – capetele trebuie sa se atinga), latimea poate varia intre 5-7cm. In pliurile cantului cartonului intruduceti acele trecute prin cele doua cercuri. Fixati cu banda adeziva.

Aplicati un strat de adeziv pe partea exterioara pentru un plus de fixare.

Nu este necesar sa repetati operatia si pentru interior. Dupa ce s-a uscat adezivul pentru fixarea intregului filtru aplicati banda adeziva de ajur imprejur. Gata!

Waiting for the Sun...

Voila!


joi, 19 august 2010

Mic raport de Perseide

Locatia aleasa de noi a fost in Retezat la Lacul Bucura. Am ajuns acolo in data de 11 august, prima noapte a fost exasperant de cetoasa, astfel incat singurele lumini care se puteau observa erau cele din corturile de langa noi si care prin ceata groasa pareau niste galaxii distante si multicolore.

In seara urmatoare insa a fost un cer de gheata cu temperatura aerului foarte rezonabila pentru altitudinea de peste 2000 de metri. Am inceput observatiile in jurul orei 23 (cand deja cam toate luminile erau stinse in corturi) si am stat pana in jur de ora 01 si ceva. Observatiile le-am inceput din placerea de a admira frumusetea cerului instelat, nu din motive statistice, asa ca pot doar sa estimez numarul de perseide si alti meteori pe care i-am observat. Au fost peste 25 si 4 bolizi. Daca am fi stat doar sa numaram perseide, probabil ca am fi ajuns la mai multe, insa am mai observat cu binoclul (10X50) zona sagetator, perseus, prin telescop (Maksutov 90, Skywatcher) ne-a incantat Jupiter si Andromeda, ne-am plimbat pe Calea Lactee... Neavand montura la noi din motive lesne de inteles: cantareste 10 kg, am asezat tubul optic pe un trepied foto, astfel era dificil de gasit/urmarit un anume obiect ceresc, asa ca ne-am plimbat pe Calea Lactee fara vreo tinta anume. Oricum pe un cer neafectat deloc de poluare luminoasa, in orice directie indreptai telescopul sau binoclul, pupilele iti erau invadate de fotoni ajunsi de la milioane de ani lumina departare.

In jurul orei 01 am calculat limita de magnitudine si mi-a rezultat 6.3! Dupa ora 03 parea sa fie si mai senin.

E un cer superb acolo sus, problema e cu accesul si cu vremea foarte schimbatoare; e o loterie, iar noi am fost norocosi.

Cer senin!







joi, 8 iulie 2010

Eclipsa Totala de Soare & Cometa McNaught

O eclipsa totala de soare va fi vizibila in zona Pacificului de Sud, duminica 11 iulie 2010, avand maximum-ul la ora 19:34:38UT in Pacificul de Sud, atingand 5 minute si 20 de secunde. Durata totala a eclipsei insumeaza 2 ore si 37 de minute cu incepere la ora 18:15UT in sudul Pacificului si pana la 20:52UT, cand evenimentul ia sfarsit in Argentina.

Eclipsa face parte din Catalogul Eclipselor Solare Saros 146. Periodicitatea si recurenta eclipselor solare este guvernata de ciclul Saros, o perioada de aproximativ 6585,3 zile (18 ani, 11 zile si 8 ore). Cand doua eclipse sunt separate de o perioade de 1 Saros, ele au o geometrie destul de similara. Ciclul Saros este foarte util in determinarea locatiei si a periodicitatii eclipselor si pentru a le organiza in serii. Fiecare serie in general dureaza intre 12 si 13 secole si contine 70 sau mai multe eclipse. Totodata, fiecare serie incepe cu un anumit numar de eclipse partiale aproape de zona polara a Pamantului, apoi urmeaza eclipsele din zonele centrale, tot mai aproape de ecuator, termindu-se cu eclipsele din zonele polare opuse. Pentru mai multe informatii cu privire la Catalogul Eclipselor Solare Saros 146, accesati link-ul http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsaros/SEsaros146.html#1




"Deliciul" evenimentului consta in posibilitatea observarii cometei Mcnaught in timpul eclipsei. Cometa ar putea sa atinga chiar si o magnitudine de +2, o magnitudine comparabila cu aceea a stelelor din Ursa Major. Cometa McNaught sau C/2009 R1 este o cometa aperiodica si odata ajunsa la periheliu (in 2 iulie 2010) avand o orbita hiperbolica, aceasta nu va mai vizita niciodata sistemul nostru solar. Frumoasa cometa are o coama verde imensa si coada lunga, atingand o anvergura de 5 grade. Din 13 iunie, se poate vedea coada secundara, de asemenea de culoare verde, formata din praful lasat in urma de cometa.

Printre proiectele in derulare cu privire la observarea cometei McNaught in timpul eclipsei solare totale se numara: www.hellas-astro.gr

De asemenea eclipsa va putea fi vizionata online la urmatoarele adrese:


http://www.live-universe.org/index.html.en

http://live.saros.org/

http://www.eclipse2010.org/

http://www.shelios.com/sh2010/


Regasiti si diagrama eclipsei si harta interactiva ce marcheaza traseul evenimentului.