Pentru ca eu am reusit in acest demers, doresc sa impartasesc prin acest post informatiile adunate din sursele de pe internet completate cu experienta mea.
Bineinteles, ca cel mai important este sa consultati un veterinar. Va doresc mult succes si daca cineva din Timisoara gaseste vreunul care sa se ofere sa consulte puiul de vrabie, il rog insistent sa ma anunte si pe mine, pentru ca eu la doi sai trei la care am sunat (si i-am ales pe cei cu cele mai multe recomandari), nu am reusit sa obtin alta informatie decat ca pot sa ii dau tarate de grau si de ovaz, si viermisori de perscuit (cucatzi, a fost mai precis termenul folosit). Niciunul nu a acceptat sa consulte pasarea, motivand ca nu se studiaza la facultatea de medicina veterinara asa ceva si ca pur si simplu nu au cunostintele necesare.
Asadar, dupa o ploaie in urma careia temperaturile au scazut la 16-17 grade in timpul zilei am gasit un pui de vrabuita care statea gemuita langa un gard. Prima data m-am uitat in sus si am incercat sa caut cu privirea cuibul din care cazuse, in speranta ca as putea sa o reasez. Era prea sus.
Am dus-o acasa tinando-o atent intre palme. I s-a confectionat o colivie "artizanala" astfel: o plasa din plastic pentru gradinarit (genul acela cum se gaseste in magazinele de bricolaj la sectiunea gradinarit) a fost taiata, iar capetele prinse cu coliere au format un cilindru de acelasi diametru cu al unei tavi de metal cu marginile mai inalte (cum au chelnerii care servesc in restaurante). Dupa ce am asezat cilindrul in tava, deasupra am asezat un grilaj din inox (pe care nu mai stiu de unde il am, mai improvizati si voi :) Grilajul de deasupra trebuie sa fie mobil, pentru ca pe acolo veti scoate puiul de pasare si ii veti curata "locuinta" temporara.
Mai jos cateva poze care poate va ajuta sa va formati o idee despre colivie, nu am fost "pe faza" sa o fotografiez mai bine..
Am pus un prosop la baza si am asezat pasarea inauntru, am pus grilajul peste si am asezat o carte deasupra ca sa ma asigur ca vrabiuta nu il va impinge deoparte pentru a evada. Atentie, inainte de a aseza pasarea inauntru trebuie sa verificati si sa va asigurati de siguranta "constructiei". De asemenea, la aproximativ 30 de cm de baza coliviei am asezat un bec de 30W care avea rolul de a incalzi cuibul. Daca aveti un bec un infrarosu, puteti sa il utilizati pe acela. Puii de pasare au nevoie de temperaturi cuprinse intre 28-34 de grade pentru a creste iar caldura ii ajute sa isi dezvolte si imunitatea (conform surselor pe care le-am gasit eu pe internet, nu sunt de specialitate). Locul in care il asezati trebuie sa fie feriti de curentii de aer iar temperatura din imprejurimi trebuie sa ramana constanta.
Cea mai dificila parte este insa cea cu alimentatia. Aici este foarte importanta varsta pasarii pentru ca unii nu stiu sa bea si sa manance singuri iar atunci lucrurile se complica putin. Am estimat varsta puiului la ~12-14 zile, dupa ce am navigat prin pozele de pe site-ul acesta unde este prezentata evolutia spre maturitate a unui pui de vrabie cu poze aferente pentru fiecare zi.
Apa nu stia sa bea singur, sau era prea speriat la momentul respectiv; i-am pus tarate de grau si de ovaz, nimic... Apoi pe masura ce ma documentam pe internet i-am dat urmatoarele: galbenus de ou fiert tare luat firimuturi cu penseta. La inceput nu vroia sa manance din penseta. Atunci l-am scos din colivie si am fortat usor ciocul pentru a-i introduce mancarea. Nu e treaba usoara: trebuie sa fii foarte atent sa nu ranesti pasarea. Un truc pentru a o face sa deschida singura ciocul este sa ii picurati cu o pipeta (se gasesc in orice farmacii, sunt ieftine) putina apa pe colturile de la cioc, poate aveti noroc si il deschide singura. La mine nu a mers, si a trebuit sa ne chinuim doua persoane ca sa ii deschidem ciocul in primele dati. Atentie sa nu o inecati punandu-i prea multa apa sau hrana in cioc. Impreuna cu galbenusul de ou i-am mai dat si branza proaspata de vaca, tot asa cu penseta. Sedintele de hranit se repetau dupa ora 18 cam din 40 in 40 de min, uneori si mai mult de o ora, in functie de cat manca. Ultima masa o primea la 11 seara, urmatoarea la 7 dimineata, pe la 8 fara 5 si pe la 8:30. Apoi plecam la birou, ma intorceam pe la 12:30 cand o hraneam. Urmatoarea masa urma sa fie pe la 18:30 cand ciclul se relua. Seara, pe la ora 11 puneam in cuib o sticla de 500 de ml cu apa la 40-50 de grade sub prosopul de la baza coliviei (astfel pasarea se aseza in cutele de la prosop in apropiere de sursa de caldura), puneam o panza neagra peste colivie si lasam becul aprins pana ne pregateam si noi de somn, apoi il stingeam iar dimineata pe la 7 dadeam la o parte materialul si incepeam sa o hranim. In prima zi nu am avut cine stie ce succes galbenus fiert si branza de vaca asa ca pe dupa-masa i-am cumparat viermisori care se folosesc la perscuit; se gasesc in unele piete si la magazine de gen vanatorul si perscarul. Aceasta a fost schimbarea majora care cred ca a salvat-o de fapt. Viermisorii ii luam cu penseta, taiam capul cu un cutit / cutter (da, stiu!...) apoi luam viermisorul si printre gratii i-l intrindeam la vrabiuta. Surpriza: pasarea s-a apropiat, l-a zmuls din penseta si la mancat cu pofta. Sincer, habar nu am de ce trebuie taiat capul; desi poate spun o prostie, ma gandeam ca poate din moment ce nu ii mesteca, s-ar putea sa se mai miste dupa inghitire si sa provoace neplaceri pasarii. In sesiunile de hranire ii dadeam cam 10-15 viermisori, iar la amiaz la ora 12:30 ii dadeam cam 20-25. In paralel ii mai lasam in tavita agatata de interiorul coliviei si firimituri de galbenus de ou, branza de vaci, peste care presaram coaja de ou sfaramat cu mojarul pana am obtinut o praf fin (are calciu si minerale). In alt vas care se agata pe interiorul coliviilor i-am pus apa.
Dupa marea descoperire cu viermisorii, nu a mai fost nevoie sa o scoatem din colivie pentru a o hrani, doar intindeam penseta printre gratii si ea venea si ciugulea de acolo, iar daca nu mai avea chef sa pape, ii puneam in tavita din colivie. La doua zile dupa ce am inceput sa ii dam viermisori a inceput sa manance si sa bea apa singura. Ce i-am mai dat de mancare, a fost un amestec de seminte cumparat de la pet shop pregatiti pentru canari. Atentie, nu ii dati mancare pentru papagali sau pentru alte pasari exotice, au un metabolism diferit fata de pasarile indigene, iar canarul este singurul pentru care gasiti mancare gata preparata si care sa se apropie cel mai mult ca si specie de vrabii. Daca vasul este prea adanc, turnati niste faina de malai, apoi semintele si peste puneti viermisorii / galbenusul fiert / branza de vaci. Astfel, va fi mai comod pentru pasare sa se hraneasca singura si le are pe toate la indemana.
Atentie, pe masura ce se hraneste si creste pasarea capata forta si va vrea tot mai mult sa evadeze. Daca aveti o cusca "artizanala", pentru a evita sa evadeze, incercati sa gasiti metode sigure de a imbunatatii siguranta coliviei. Altfel, s-ar putea sa aveti surprize cum am avut eu, si sa gasiti colivia goala si pasarea prin casa. Eu am avut mare noroc, pentru ca a evadat de multe ori impingand cartile care se aflau pe grilajul care inchidea colivia, plus ca mai am si un catel de care ma mir ca nu i-a facut niciun rau de cate ori am gasit vrabiuta libera prin casa.
Una peste alta, am tinut-o la noi o saptamana si o zi, timp in care am incercat sa nu o obisnuim prea mult cu prezenta noastra - pana la urma sunt totusi pasari salbatice si e mai sigur pentru ele sa se fereasca de oameni... Am evitat sa o scoatem din colivie pentru alte motive decat hranire sau curatarea cuibului, activitate pe care o faceam cam o data la doua zile. Ultimele zile cat a fost la noi a fost foarte agitata, probabil se intremase si vroia sa fie eliberata :) Noi am fi eliberat-o si la 5 zile dupa ce am gasit-o dar am amanat putin pana s-a incalzit afara la ~ 25 de grade in timpul zilei si nu se mai anuntau ploi. Pentru eliberare am ales o zona unde sa nu circule prea multe masini si oameni, sa fie si alte vrabii, multi copaci, apa in apropiere (asta e foarte important!). Noi stam in Timisoara si am ales Padurea Verde, in apropiere de Muzeul Satului, acolo sunt si casute si se poate asigura pe timp de furtuni si pe sub stresini :). Atentie cand o transportati, puneti o panza inchisa la culoare peste colivie si nu se va mai agita; evitati astfel riscul de a se rani la aripi.
A fost un sentiment greu de descris momentul in care si-a luat zborul din colivie, a tasnit spre primul copac, am reusit sa o urmaresc cum se aseaza pe o creanga, apoi si-a luat zborul si nu am mai zarit-o.
Cititnd aceasta pagina, am ajuns la concluzia ca este fetita - am numit-o Jackie Sparrow :)
Mai jos aveti niste link -uri de unde m-am inspirat eu in principal:
Cel mai util articol gasit este urmatorul: http://www.e-pets.ro/articole/cresterea-puilor-de-pasari
"In fiecare primavara se strang de pe jos de iubitorii de animale nenumarati pui de pasari si sunt dusi acasa sau la medicul veterinar.
Chiar daca unii pui par parasiti si neajutorati, numai in foarte rare cazuri ei sunt, intr-adevar abandonati. Puii, al caror penaj este deja format, ar trebui lasati in pace.Alte surse:
Conform Legii pentru protectia animalelor, este interzis sa fie luate acasa pasari salbatice indigene, lucru care nu ar fi deloc in folosul animalelor. Cresterea si reintegrarea in salbaticie sunt foarte costisitoare. Fiindca oamenii nu sunt in stare sa pregateasca corect puii pentru a se apara de pericole asa cum fac pasarile adulte, succesul reintegrarii lor este indoielnic.
Un iubitor de animale nu va trece nepasator pe langa o pasare care se afla in pericol. In cazul in care o pasare se afla in mijlocul unei strazi pline de pericole, trebuie dusa intr-o ascunzatoare protectoare in imediata apropiere, de exemplu o tufa. Ciripitul ei ii va atentiona pe parinti asupra noului sau amplasament. Mirosul oamenilor care se transmite prin atingerea puiului nu impiedica parintii sa-si recapete progenitura.
Pasarile salbatice vizibil bolnave, extenuate, ranite sau cu penaj lipsa ar trebui, bineinteles, luate si aparate de o moarte sigura. Aceasta protectie este insa cu folos numai cand i se poate asigura pasarii o ingrijire si o crestere competenta si posibilitatea unei reintegrari lente in salbaticie.
In cazul puilor pasarilor salbatice mici, mancatoare de graunte, se recomanda urmatoarele moduri de procedare:
- Pregatiti un cuib confortabil, spatios, cu un asternut usor de schimbat (de preferinta servete de bucatarie). Pentru a controla mai usor pasarea, se recomanda sa se pregateasca cuibul intr-o cusca mai mare. Exceptie fac puii lastunului care se intalnesc in orasele mari - ei au nevoie de o scandura acoperita cu un material moale, placut pentru a-si infige in ea unghiile picioruselor.
- Pasarile, fie ele cu penajul complet sau partial, trebuie tinute zi si noapte la caldura. O lampa reglabila cu un bec de 40 de wati (nu cu halogen), tinut la aproximativ 20 cm, da o caldura suficienta si constanta. Peretii cuibului din hartie buna conducatoare de caldura protejeaza pielea sensibila a pasarii cu un penaj incomplet si ochii de efectul direct al luminii.
- Hraniti pasarea cu o seringa de unica folosinta, fara ac si cu o penseta tocita. Daca la inceput, animalele nu deschid ciocul, veti face asta dumneavoastra cu degetele, cu precautie, fara sa le indoiti si veti picura inauntru hrana lichida. Curand, micii dumneavoastra protejati vor remarca faptul ca hrana vine numai de la dumneavoastra si vor deschide ciocul.
- Hraniti pasarea cat de des este posibil (la fiecare 15 sau 30 de minute) si numai in cantitati mici, pentru a nu se supraincarca gusa. Ultima masa puii o vor primi la ora 22 si prima in dimineata urmatoare spre ora 7. Nu trebuie hraniti in timpul noptii.
- Hrana ar trebui sa fie intotdeauna proaspat pregatita, pentru a evita dezvoltarea bacteriilor.
- Cuibul trebuie sa fie intotdeauna curat. Excrementele, care apar la marginea cuibului dupa fiecare hranire, trebuie indepartate imediat pentru a impiedica murdarirea penajului. Vasele pentru hrana, seringile si pensetele vor fi curatate cu apa fierbinte dupa fiecare folosire. Cand este necesar, asternutul trebuie reinnoit de mai multe ori pe zi si puii trebuie crescuti in curatenie.
- Nu lasati pasarile sa devina prea docile. Astfel, in libertate ele nu vor mai pastra distanta necesara pentru siguranta lor, fata de oameni. Nu toti oamenii sunt iubitori de animale, nu toti sunt bucurosi cand o pasare salbatica vine si li se aseaza pe umar.
- De indata ce puii parasesc cuibul si stau intr-o cusca din nuiele, trebuie sa le oferim graunte si apa, pentru a se hrani singuri. Va trece mai mult timp pana cand animalele se vor hrani singure, de-abia atunci hranirea cu penseta si cu seringa poate fi redua. Acum este suficient ca pasarile sa fie hranite din doua in doua ore.
- Reintegrarea in salbaticie poate fi inceputa cand pasarea se poate autohrani si isi deschide ciocul sa ciuguleasca. Asezati cusca cu usita inchisa, intr-un loc protejat pe terasa sau in gradina. Dupa cateva zile, cand pasarile s-au familiarizat cu mediul, se poate deschide usa coliviei. Cand puii parasesc colivia de bunavoie, mai lasati adapostul ca posibilitate de revenire, cateva zile. Tineti legatura pe cat posibil, cu pasarile si hranitile din cand in cand. Ele se vor obisnui, incetul cu incetul, cu libertatea, vor veni din ce in ce mai rar sa manance si in final, vor pleca.
Si puii pasarilor granivore au nevoie de multe proteine. Ei vor fi hraniti de parintii lor exclusiv cu insecte. De aceea, hranirea protejatilor dumneavoastra cu alimente bogate in albumina este foarte importanta pentru formarea sistemului osos si pentru cresterea penelor.
Pentru a impiedica dominatia unui anume aliment, trebuie sa avem grija sa asiguram o hrana variata, deci oferiti pasarilor alternativ:
- piure instant pentru sugari amestecat cu apa intr-o seringa de 1 ml
- branza de vaci
- ou fiert tare
- biftec tartar necondimentat
- mici bucatele de inima de vita
- hrana pentru canari inmuiat cu apa
- viermii morarului (oferiti numai proaspeti, taiati in bucatele mici, dar al caror cap se taie si se arunca)
- larve de furnici (nu mai mult de 3-4 pe zi)
- fructe si legume (cirese, banane, coacaze, mere, morcov ras)
- insecte (dar nu rame, deoarece ele transmit viermi ai traheei la pui)
Intre mese, animalele primesc cate o inghitiura de apa proaspata si o data pe zi un varf de cutit de amestec de minerale preparat de medicul veterinar. De indata ce pasarile ajung sa se hraneasca singure, li se ofera graunte (hrana pentru canari, pasari de padure, seminte de plante salbatice si iarba).
Lastunul si randunica nu sunt granivore - ele vor fi crescute exclusiv cu hrana de origine animala (biftec tartar, inima de vita, viermii morarului, larve de furnica, etc.). Lasati-l pe medicul veterinar sa stabileasca specia careia ii apartine puiul pe care il ocrotiti pentru a-l putea hrani corespunzator nevoilor lor.
Oricat de grea ar fi despartirea, lasati puii din nou in libertate. Nu numai ca este impotriva legii sa tineti o pasare salbatica in colivie - ci si pentru ca ea nu va fi fericita nicodata in captivitate."
http://www.starlingtalk.com/house_sparrows.htm
http://www.sialis.org/hospphotos.htm
http://www.starlingtalk.com/growingup_album1.htm
Va doresc mult succes :)
